Programa analitică pe semestrul I

Cursul 1 Noţiuni generale despre limba şi cultura greacă.

Cursul 2 Alfabetul şi scrierea. Vocale, consoane. Semne, accente, punctuaţie.

Cursul 3 Citirea. O traducere bună. Cum căutăm în dictionar? 1 Ioan 1:1-5.

Cursul 4 Articolul şi declinarea. Cazurile. Prepoziţiile.1 Ioan 1: 6-10.

Cursul 5 Declinările (a-II-a şi I eta). Pronumele relativ. 1 Ioan 2: 1-6.

Cursul 6 Declinarea I (alpha). Pronumele demonstrativ. 1 Ioan 2:7-14.

Cursul 7 Verbul: mod, timp, aspect. Pronumele personal. 1 Ioan 2: 15-25.

Cursul 8 Indicativul prezent, indicativul viitor şi aorist 1 Ioan 2:26-3:3.

Cursul 9 Participiile. Verbul „a fi”. Terminaţiile verbale. Ioan 3:4-10.

Cursul 10 Infinitivele. Augmentul şi reduplicarea. 1 Ioan 3:11-18.

Cursul 11 Declinarea III-a şi Adjectivele. 1 Ioan 3:19-4:6.

Cursul 12 Terminaţiile verbului II. Imperfectul şi perfectul. 1 Ioan 4:7-21.

Cursul 13 Conjunctivul şi verbele contrase. Aoristul II 1 Ioan 5:1-12.

Cursul 14 Verbele neregulate. Participiul, partea II-a. 1 Ioan 5:13-21.

Bibliografia
Iată AICI toată programa.

Programa analitică pe semestrul al II-lea

Cursul 1: Introducere în sintaxa ioanină. Ioan 1:1-18.

Cursul 2: Construcţia genitivul absolut. Ioan 2:1-12.

Cursul 3: Construcţia Acuzativul cu infinitivul. Ioan 3:1-21.

Cursul 4: Sintaxa Genitivului. Ioan 4:1-26.

Cursul 5: Sintaxa Dativului. Ioan 5:1-16.

Cursul 6: Sintaxa Acuzativului. Ioan 6: 1-15.

Cursul 7: Expresii împrumutate din limba greacă şi alte construcţii. Ioan 7: 1-9, 37-39.

Cursul 8: Sintaxa conjunctivului. Utilizarea particulelor an şi ina. Ioan 9: 1-12, 35-41.

Cursul 9: Aoristul şi valorile lui. Ioan 10:1-21.

Cursul 10: Negaţiile. Propoziţiile principale. Completivele I. Ioan 12:1-11.

Cursul 11: Diateza medio-pasivă. Completivele II. Ioan 13:1-17.

Cursul 12: Sintaxa verbului. Alte propoziţii subordonate. Ioan 15:1-17. 30

Cursul 13: Valoarea participiului şi exploatarea lui în traducere. Ioan 17:1-26.

Cursul 14: O traducere bună. Recapitulare morfologie şi sintaxa. Ioan 20:30- 21:14.

Bibliografia
Iată AICI toată programa.

şi site-ul alternativ…

Ne-am mutat şi pe greaca.wordpress.com

şi am început să lucrez şi cu Vasile, mai ales cu Vasile.

Iată şi programul de lucru

IATĂ-L. Recunosc că este ambiţios.

Asta înseamnă că ne apucăm să citim prima epistolă a Apostolului Ioan pînă în Ianuarie.

Acesta este programul studenţilor mei de la zi.

Vom încerca, dragă Ghiţă, Nelu, Lenuţa, Vasile, să ne ţinem după ei.

Sînt sigur că se poate, cu puţin efort în fiecare zi.

Cuvinte de memorat – prima săptămînă

Pentru a citi textul fără dicţionar, trebuie să memorăm cele două sute şi ceva de cuvinte.

O luăm uşor. Cîteva cuvinte în fiecare săptămînă vreme de 14 săptămîni.

Iată AICI cuvintele pentru prima săptămînă.

Primul fişier în box-ul audio

Voi fi într-o călătorie, dar „oarecum” on-line.

Am pus un prim fişier audio.

Scuzaţi citirea limbii greceşti cu accent moldovenesc! 🙂

Să îmi spuneţi de ce am citit aşa cum am citit!

E important să vedem ce semne sînt deasupra rîndului, sub rînd, de ce nu citim lung sau scurt, o micron, o mega etc.

Aşa deci… avem de toate

Să recapitulăm!

Avem un text? Avem. Dacă nu-l aveţi încă, IATA-l

Avem un dicţionar? Nu chiar, pentru că ambiţia mea, dragi prieteni, este să vă descurcaţi numai cu o foaie de hîrtie, un creion şi o conecţie bună la internet.

Nu avem dicţionare. Avem on-line, dar este prea devreme să intrăm acolo. Dar ajută lista asta.  Şi asta.

Avem gramatică? Avem. Deocamdată e la mine. În cap 🙂 Nu toată, nu vă speriaţi, dar încet încet ne descurcăm cu ce avem.

Aveţi E-Sword-ul? Neapărat. Cu el trebuie să ne descurcăm de aici înainte.

Ce ne mai trebuie? Avem cam tot ce ne trebuie, dacă luaţi şi ce este în lista ASTA. Bunăvoinţă, timp, perseverenţă etc.

Ce urmează de acum?

Vom încerca să citim.

Eu voi citi textul afişat, voi ataşa un fişier audio şi încercăm să ne dăm seama de ce citim aşa cum citim.

Noua listă de cuvinte din 1 Ioan

 

Iată AICI noua listă de cuvinte corectată de Vasile.

Mai este puţin de lucru la ea, dar se poate folosi deocamdată.

Uite un student conştiincios, Vasile!

Vasile mă uimeşte, Ghiţă dragă!

A studiat cu atenţie toate cuvintele din tabelul termenilor din Epistola lui Ioan şi a corectat singur tot.

Uite aici.

Nu-i nici o poantă, nici o glumă. Nu m-am făcut eu că am corectat. Nelu se oferise să mă ajute. A cules cum a putut cuvintele, le-a transcris şi Vasile a prins toate greşelile.

E tare!

Imediat punem tabelul corectat.

În sfîrşit a început şcoala

E a doua săptămînă de şcoală. Am început cursurile din plin.

Am făcut şi primele lecţii de greacă cu cei din anul I.

Împreună cu ei, dragă Lenuţa, Nelu şi Ghiţă, puteţi merge şi voi.

Am făcut alfabetul.

Aici voi sînteţi un pic înainte. Aţi urmărit powerpointul cu literele şi sunetele asociate.

Vom face o mică recapitulare a alfabetului.

Nimeni nu vă cere să spuneţi alfabetul ca Trăznea de la un cap la altul. Ajunge să ştiţi că începe cu Alpha şi se termină cu O mega.

Îl învăţăm puţin altfel.

Vocalele întîi.

Cele scurte.

Apoi cele lungi.

Apoi sistemul consonantic, vedeţi imediat despre ce este vorba.

Apoi consoanele compose.

Urmează nazalele: M şi N.

Rho şi Lambda,

şi….

Logic.

Vă rog să vă uitaţi încă o dată la postul ăsta.

test de test

Καὶ ἔστιν αὕτη ἡ ἀγγελία ἣν ἀκηκόαμεν ἀπ’ αὐτοῦ καὶ ἀναγγέλλομεν ὑμῖν, ὅτι ὁ θεὸς φῶς ἐστιν καὶ σκοτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν οὐδεμία.

Noutăţi în blogroll

Pe blogroll am pus cîteva pagini pe care le vom folosi de-a lungul studiului.

Vă rog să le deschideţi pentru a ne asigura că avem compatibilitate de formă.

Eirene humin!

Fonturi Unicode

Iată, Vasile, am încercat cu fontul unicode,

să vedem acum

1Io 1:1

Ὃ ἦν ἀπ’ ἀρχῆς, ὃ ἀκηκόαμεν, ὃ ἑωράκαμεν τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν,

ὃ ἐθεασάμεθα καὶ αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν, περὶ τοῦ λόγου τῆς ζωῆς –

2 καὶ ἡ ζωὴ ἐφανερώθη, καὶ ἑωράκαμεν καὶ μαρτυροῦμεν

καὶ ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν τὴν ζωὴν τὴν αἰώνιον

ἥτις ἦν πρὸς τὸν πατέρα καὶ ἐφανερώθη ἡμῖν

3 ὃ ἑωράκαμεν καὶ ἀκηκόαμεν ἀπαγγέλλομεν καὶ ὑμῖν,

ἵνα καὶ ὑμεῖς κοινωνίαν ἔχητε μεθ’ ἡμῶν.

καὶ ἡ κοινωνία δὲ ἡ ἡμετέρα μετὰ τοῦ πατρὸς

καὶ μετὰ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ Ἰησοῦ Χριστοῦ.

4 καὶ ταῦτα γράφομεν ἡμεῖς ἵνα ἡ χαρὰ ἡμῶν ᾖ πεπληρωμένη.

5 Καὶ ἔστιν αὕτη ἡ ἀγγελία ἣν ἀκηκόαμεν ἀπ’ αὐτοῦ

καὶ ἀναγγέλλομεν ὑμῖν,

ὅτι ὁ θεὸς φῶς ἐστιν

καὶ σκοτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν οὐδεμία.

Îmi spuneţi şi mie cum se vede?

 Fac tot felul de experimente cu fonturile greceşti.

Se pare că ce se vede cu mozzila, nu se vede cu Internet Explorerul.

Aştept idei, pînă acum se părea că Titus, ca font este o alegere foarte bună, dar aruncă accentele spre dreapta.

Uite aici trei variante de inserţie de text

1. Direct din cadrul E-Sword

1Jn 1:1 ῞Ο ἦν ἀπ᾿ ἀρχῆς, ὃ ἀκηκόαμεν, ὃ ἑωράκαμεν τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν, ὃ ἐθεασάμεθα καὶ αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν, περὶ τοῦ λόγου τῆς ζωῆς·

2. Cu utilitarul din wordpress de insertie doc.word.

1Jn 1:1 ῞Ο ἦν ἀπ᾿ ἀρχῆς, ὃ ἀκηκόαμεν, ὃ ἑωράκαμεν τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν, ὃ ἐθεασάμεθα καὶ αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν, περὶ τοῦ λόγου τῆς ζωῆς·

3. Inserat întîi în word, copy în Word şi paste direct în wordpress.

1Jn 1:1  ῞Ο ἦν ἀπ᾿ ἀρχῆς, ὃ ἀκηκόαμεν,

ὃ ἑωράκαμεν τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν,

ὃ ἐθεασάμεθα καὶ αἱ χεῖρες ἡμῶν

ἐψηλάφησαν,

περὶ τοῦ λόγου τῆς ζωῆς·

Şi încă o variantă, asta mi se pare cea mai bună!

1Jn 1:1 ῞Ο ἦν ἀπ᾿ ἀρχῆς, ὃ ἀκηκόαμεν, ὃ ἑωράκαμεν τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν, ὃ ἐθεασάμεθα καὶ αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν, περὶ τοῦ λόγου τῆς ζωῆς·

1Jn 1:2 καὶ ἡ ζωὴ ἐφανερώθη, καὶ ἑωράκαμεν καὶ μαρτυροῦμεν καὶ ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν τὴν ζωὴν τὴν αἰώνιον, ἥτις ἦν πρὸς τὸν πατέρα καὶ ἐφανερώθη ἡμῖν·

1Jn 1:3 ὃ ἑωράκαμεν καὶ ἀκηκόαμεν, ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν, ἵνα καὶ ὑμεῖς κοινωνίαν ἔχητε μεθ᾿ ἡμῶν· καὶ ἡ κοινωνία δὲ ἡ ἡμετέρα μετὰ τοῦ πατρὸς καὶ μετὰ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ.

1Jn 1:4 καὶ ταῦτα γράφομεν ὑμῖν, ἵνα ἡ χαρὰ ἡμῶν ᾖ πεπληρωμένη.

1Jn 1:5 Καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ ἀγγελία ἣν ἀκηκόαμεν ἀπ᾿ αὐτοῦ καὶ ἀναγγέλλομεν ὑμῖν, ὅτι ὁ Θεὸς φῶς ἐστι καὶ σκοτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν οὐδεμία.

Ia să începem să citim?

Încă facem teste, da?

Dacă aţi instalat E-Sword, se vede corect? E gratuit, nu pierdeţi nimic. Băieţii sînt destul de buni, numai că atenţie la analize, lucrează cu studenţi, mai sînt greşeli pe ici pe colo. Avantaje, o întreagă bibliotecă gratuită.

Acum la text. Nu trebuie să se vadă pătrăţele, chestii din astea.

La mine se vede perfect în fereastra de editare, dar cu accentele deplasate puţin cînd textul este on line

1Jn 1:1 ῞Ο ἦν ἀπ᾿ ἀρχῆς, ὃ ἀκηκόαμεν, ὃ ἑωράκαμεν τοῖς ὀφθαλμοῖς ἡμῶν,

ὃ ἐθεασάμεθα καὶ αἱ χεῖρες ἡμῶν ἐψηλάφησαν, περὶ τοῦ λόγου τῆς ζωῆς·

1Jn 1:2 καὶ ἡ ζωὴ ἐφανερώθη, καὶ ἑωράκαμεν καὶ μαρτυροῦμεν

καὶ ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν τὴν ζωὴν τὴν αἰώνιον,

ἥτις ἦν πρὸς τὸν πατέρα καὶ ἐφανερώθη ἡμῖν·

1Jn 1:3 ὃ ἑωράκαμεν καὶ ἀκηκόαμεν, ἀπαγγέλλομεν ὑμῖν,

ἵνα καὶ ὑμεῖς κοινωνίαν ἔχητε μεθ᾿ ἡμῶν·

καὶ ἡ κοινωνία δὲ ἡ ἡμετέρα μετὰ τοῦ πατρὸς καὶ μετὰ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ.

1Jn 1:4 καὶ ταῦτα γράφομεν ὑμῖν, ἵνα ἡ χαρὰ ἡμῶν ᾖ πεπληρωμένη.

1Jn 1:5 Καὶ αὕτη ἐστὶν ἡ ἀγγελία ἣν ἀκηκόαμεν ἀπ᾿ αὐτοῦ καὶ ἀναγγέλλομεν ὑμῖν,

ὅτι ὁ Θεὸς φῶς ἐστι καὶ σκοτία ἐν αὐτῷ οὐκ ἔστιν οὐδεμία.

E-Sword

Ca să putem lucra mai bine, vă rog să vă instalaţi programul E-sword.

Vom lucra mai bine. Am observat că fonturile sînt foarte uşor de transferat în mediul wordpress.

Revin!

Vocale şi consoane

Limba greacă nu are multe sunete ciudate, numai cîteva. Toate sînt pronunţabile de un român care nu suferă de boli ale laringelui. Nu trebuie să ne speriem.

Oricum noi proiectăm o pronunţare imaginată,  „Socrate nici măcar n-ar bănui că este vorba de limba lui, dacă ar asculta cum  se pronuţă în neogreacă”, cu pronunţarea erasmică ar bănui că este vorba de o limbă asemănătoare cu cea pe care va fi vorbit-o el.

Mai tîrziu despre asta.

În concluzie, pronunţarea noastră este aproximativă. Cel mai distractiv este să ne ascultăm unii pe alţii, la simpozioane internaţionale, francezi, nemţi, englezi, americani şi grecii, care cred că ei pronunţă corect. E ca la Turnul Babel. O distracţie! Fiecare pronunţă influenţat de fonemele propriei limbi.

Iată AICI două tabele.

Primul se referă la sistemul vocalic din limba greacă, aproape la fel ca în româneşte: a, e, i, o, u, ă, î, adică de la deschis spre închis, vedeţi, cînd pronunţăm, gura se face ca o pîlnie…. la fel în limba greacă: a, e, i, o, iu , pronunţat ca un u din acela nemţesc cu două punctuleţe deasupra, acela este y grecul, sau u psilon, un u scurt, ceva între i şi u. Vă trimit eu fişiere audio.

Noutatea limbii greceşti este că alfa şi e psilon, adică e-ul scurt pot avea un corespondent, e lung, eta.

La fel, o micron, adică o scurt,  are drept corespondent pe o mega, adică o mare. Scris aşa, despărţit, o micron şi o mega. O scurt şi o lung.

Simplu!

Acelaşi sistem de vocale, fără ă şi î, dar cu două suplimente – o mega şi eta. Un lung, oo, şi un e lung, ee. La fel ca o mirare Ooo! sau, în cazul lui eta, ca la behăitul oii! Beee!

Consoanele?

Le reţineţi foarte uşor,

Sînt grupate deja în tabel.

Dacă aveţi întrebări despre ce înseamnă surd, labial, sonor, aştept. E simplu. Labial – buzele contribuie cel mai mult la emiterea sunetului, surdele sînt lipsite de flux de aer, p, t, k,  Ia spuneţi! P, T, K, nu kappa, Cî! Pî, Tî, Cî! Cum sună? Surd.

Dar Fh, th, ch? Parcă scăpăm aerul printre dinţi, Nu? De asta li se spune aspirate.

Dar dentalele? T, D, Th, Limba se sprijină în dinţii din faţă,  pe incisivi, nu-i aşa? De asta le spune dentale.

Gata cu teoria!

Cel mai uşor am reţinut eu sistemul ăsta în şcoală gîndindu-mă la un lucru deloc spiritual… dar funcţionează

Cu să reţii un tabel cu nouă sunete?

PTK

BDG

FThCh

Am reţinut primele două rînduri mai uşor (mulţumesc lui Marian C. pentru chestia asta, a lui a fost ideea!)

Iată

Poteca la bodega. 🙂 PTK la BDG şi restul am dedus. Care sînt aspiratele acestora?

Spuneam formula magică şi imediat puteam reconstrui tabelul.

Ia încercaţi şi voi!

Cînd se întîlnesc acestea cu sigma! Ei, despre asta mai tîrziu, cînd facem viitorul simplu!

Deocamdată A, E, I, O, Iu şi Poteca la Bodega… 🙂

Şi acum…. Alfabetul!

V-aţi obişnuit cu textul?

Mă interesează dacă v-aţi scăldat ochii în text ca să se obişnuiască cu îmbîrligăturile.

La fel se învaţă orice limbă, la fel învaţă copiii. Se uită peste semne. SE obişnuiesc cu ele, abia apoi le înţeleg semnificaţia.

Iată alfabetul. AICI.

Descărcaţi prezentarea.

Urmăriţi fiecare literă şi încercaţi să pronunţaţi sunetul asociat semnului.

Fiecare ar trebui să vă formaţi un scris de mînă în greceşte.

Acolo este indicat şi felul în care aţi putea realiza fiecare literă. Ghiţă, nu-i greu, prietene! E ca la traforaj. Fixezi traiectoria şi apoi…tai! Ca la cusut, Lenuţa! Cu timpul se formează.

După ce vă uitaţi şi peste alfabet, vă rog să scrieţi de mînă capitolul 1 din Prima Epistolă a Apostolului Ioan!

Ce ne trebuie ca să putem învăţa Greaca?

1. Bunăvoinţă. S-ar putea crede că se găseşte pe toate drumurile. Nu! Nu confundaţi focul de paie al entuziasmului de cîteva săptămîni cu bunăvoinţa. Bunăvoinţa este o voinţă bună. Deci, voinţă şi aia trebuie să fie bună. Dacă trebuie explicaţii, dau, dar numai după scurtul şi aşteptatul concediu.

2. Bunăînvoire. Un asemenea exerciţiu este o intreprindere comunitară. Adică se întîmplă între oameni. Între oameni trebuie să fie bunăînvoire. Merg oare doi oameni împreună dacă nu se învoiesc? cum spune profetul Amos (3.3). Sper ca micuţa noastră comunitate să fie dăruită cu bunăînvoire. Discutăm, parlamentăm, rîdem, tragem de timp, ne mai şi grăbim, facem exerciţii mai uşoare, mai grele, dar să fie bunăînvoire.

3. Timp. Nu mult.  Vreo 10 minute zilnic. Nu mai mult. Vă rog eu! Aşa este şi cu rugăciunea. Se apucă cîte unul să se roage două ore. Oboseşte şi nu mai poate să se roage doi ani de zile. Firea omului fuge de greutăţi şi plictiseală. „Vă interzic” să petreceţi mai mult de 10 minute, dar, mai ales în primele săptămîni să fie zilnic.

4. Un text. Uşor de procurat. Foarte uşor. Am pregătit un text didactic pentru voi. Este AICI. Vom învăţa cum se umblă cu el. Deocamdacă trebuie să îl descărcaţi în computerele voastre şi să vă obişnuiţi cu el. Trebuie să ne uităm ca „mîţa-n calendar la el”, străin fiind de noi textul, necunoscute literele. Abia atunci, cînd nu ştii alfabetul observi cele mai multe lucruri.  „vă interzic din nou” 🙂 (hai că mi-am intrat în rol) să vă uitaţi pe un alfabet grecesc pînă pe 1 septembrie. Este mult mai util să săriţi direct pe text. Veţi descoperi că toate semnele le ştiţi deja de la matematică. Nelu, inginerul nostru scump, totul este acolo. Dacă ai făcut matematici superioare în facultate, nu-i nici o problemă.

5. Răbdare.  Dacă începeţi să vă uitaţi peste text, nu să-l citiţi, „să vă uitaţi peste”… atunci vă trebuie răbdare şi chiar îndelungă răbdare. Aş dori să observaţi orice chichiţenie de pe text: liniuţe, accente, şerpişori, puncte, virgule, absolut tot.

6. Perseverenţă. Dacă vă apucaţi de privit textul, atunci vă trebuie un pic de stăruinţă pentru a inventaria toate semnele acelea. Le puteţi grupa? Le puteţi trece pe coloane diferite. De cîte tipuri sînt? Ce fel de semne sînt deasupra litereleor, ce fel de semne sînt sub rînduri? Ia să vedem? Cine termină primul. Am încredere în Lenuţa, că la goblenuri şi la croitorie îţi trebuie răbdare, trebuie să vezi toţi puricii ăia şi să îi înţepi în cap.

7. Un mic dicţionar.  O listă de cuvinte. Cum traducem, cum puneţi semnificaţia în dreptul cuvîntului. Ce nu veţi putea învăţa voi 233 de cuvinte noi? Sînt sigur că puteţi. Iată. Descărcaţi şi această listă. Puneţi-o bine într-un dosar. Iată AICI o altă listă. Foarte importantă. Tot timpul o vom folosi. Veţi nota fiecare cuvînt, după ce îl vom fi găsit în dicţionar. În 12 săptămîni puteţi învăţa dacă vă ţineţi de lista ASTA, absolut toate cuvintele din Prima Epistolă a Apostolului Ioan. Veţi zburda, fără nici un fel de dicţionar. Mai adăugaţi un pic şi puteţi citi şi Evanghelia după Ioan.

Deocamdată atît.

Vă rog să vă ocupaţi cu textul! Obişnuiţi-vă cu el. Încercaţi să vă uitaţi literă cu literă, semn cu semn. Dacă se poate, peste tot textul. Nu mai mult de 10 minute pe zi. Ajunge! 11 minute? Prea mult! 🙂

Pentru unii, interesaţi rău de tot, iată o bibliografie. Se găseşte în biblioteca noastră.

Revin eu!

De ce „Ghiţă, Nelu şi Lenuţa”?

Cineva care a văzut titlul blogului m-a întrebat:

„De ce ai pus titlul ăsta? Nu crezi că unii, cunoştinţe de-ale tale se vor simţi jigniţi că le-ai pomenit numele acolo? Oricum blogul tău sună ca „greaca pentru ochişori micuţi” sau ca „Noul testament pe înţelesul tuturor”, dar ar putea fi interpretată ca o jignire….”.

Da, este adevărat, s-ar putea simţi jigniţi cei cîţiva Ghiţă pe care îi cunosc, cei cîţiva Nelu, cele cîteva Lenuţe.

Ghiţă, Nelu şi Lenuţa sînt nişte personaje fictive care impersonează totuşi oameni dragi pe care îi iubesc. Ghiţă, Nelu şi Lenuţa de pe blogul meu reprezintă un amestec al unor personaje reale.

Ghiţă

Ghiţă este de la Gheorghe, socrul meu, tîmplar, apicultor, om simplu, pe care îl respect foarte mult. Ghiţă este soţul Danei de la Aleşd. Ghiţă este numele pe care îl poartă mai mulţi fraţi scumpi din parohia mea, toţi oameni dornici de învăţătură şi în stare să dea învăţătură.

Ghiţă este, să spunem, un meşteşugar care îşi face foarte bine lucrul şi care vrea să se perfecţioneze. Este încă neliniştit şi curios. Vrea ceva nou. Nu vrea să moară devreme după ce va fi pensionat. Ghiţă este genul care a crescut  8 sau 10 copii. N-a avut tim de carte, dar îşi face liceul la seral, ia bacul cu 10 şi apoi vrea să dea la facultate. Ghiţă rîde frumos, are politeţea naturală a ţăranului care n-a fost contaminat de urbanitatea nesimţirii.

Nelu

Nelu este cumnatul meu preferat, dar este şi numele „stîlcit” al apostolului Ioan.

Nelu este inginer deja. Este genul de inginer care ar fi putut să facă foarte bine ştiinţe umaniste. Este interesat de teologie. A făcut deja un master. Este hirotonit şi vrea să se adîncească tot mai mult în cuvînt. Are exerciţiul scrisului şi cititului şi o minte bine organizată, matematic, inginereşte. Nelu întrupează chipul majorităţii pastorilor laici ordinaţi înainte de 1989, oameni pasionaţi de lucrare şi de oameni, care n-au intrat în lucrare pentru că tocmai „terminaseră o diplomă de teologie” şi nu aveau ce să lucreze.

Lenuţa

Aşa o strigă apropiaţii pe mama mea.  Cum să-mi bat joc de maică-mea care ne-a crescut văduvă de la 27 de ani? Coana Lenunţa din jurnalele lui Cristian Bădiliţă există şi ea. Am cunoscut-o la Valea Iaşului. Frumos personajul, mai frumoasă persoana reală!

Lenuţa este tipul casnicei, a pensionarei timpurii. Încă frumoasă, cochetă, croşetează, coase goblenuri, face prăjituri excelente, sarmale în foi de viţă, borş, creşte nepoţii, dar caută ceva noi de făcut. Lenuţa este genul care atunci cînd află că are cancer la sîn se apucă să înveţe la pian, că „şi-aşa mi-am dorit să fac asta toată tinereţe şi, cine ştie, poate în Rai îmi trebuie, că am aflat că se cîntă şi eu nu ştiu la nici un instrument.”

Ghiţă este oltean.

Nelu este ardelean.

Lenuţa este munteancă sau moldoveancă.

S-ar putea ca să vină şi Petrică şi Viorel şi Mărioara.

Cine vrea să ia personajele? Să scrie sub masca lor? Mare responsabilitate!

De ce „Greaca pentru Ghiţă, Nelu şi Lenuţa” 2

Am ajuns la Bucureşti! Cu puternic accent moldovenesc.

Cînd am deschis gura, toţi colegii şi … colegele au pufnit în rîs. Atunci am hotărît. Voi citi Cicierou, Caiesar, Suietoniu, Homier etcşi nu-mi voi părăsi accentul de Iaşi, deşi sînt născut la Ploieşti.

Am început.

Lucia Wald, Iancu Fischer, Traian Costa, Mariana Băluţă, Eugen Cizek, Ghighi Ceauşescu, Petru Creţia, Gabriela Creţia, Dan Sluşanschi, Ioana Costa, Liviu Franga, Florica Bechet, Francisca Băltăceanu, Marian Ciucă…

O sărbătoare!

O singură întristare!  Gramaticile. Mare meşteşug de idiotizare. Recunosc că nu am putut citi nici o gramatică de la un capăt la altul. N-am reuşit. Englezeşti, nemţeşti, franţuzeşti, româneşti. Toate sînt făcute să le laşi din mînă după primele 50 de pagini.

Nu nu mai eu am păţit aşa. Toate gramaticile vechi erau unsuroase pînă pe la pagina pe unde m-am oprit şi eu.

Milostiv a fost Cel de Sus că s-a apucat Petru Creţia să ne predea gramatica grecească pe bilete de tramvai.

„Aşa vreau să mor, în praf de cretă”

Ne-a învăţat greaca fără gramatici greaca şi ne-a făcut să credem că oricine poate să îl citească pe Platon şi Noul Testament în original.

Ce am învăţat de la cei enumeraţi mai sus şi încă altele pe care mi le-au cadorisit alţii, voi încerca să vă dăruiesc şi vouă.

De ce „Greaca pentru Ghiţă, Nelu şi Lenuţa” 1

De ce în această formă?

V-am spus cum mi-a venit ideea. Aici.

Este greu de explicat de ce m-a apucat o altă „nebunie”, dar voi încerca totuşi.

M-am apucat de greacă în liceu. Prin clasa a X-a.

După ce am stat în casa unui prieten bun la masa de studiu cu Biblia deschisă şi cu pick-up-ul pornit (ca să nu ne audă ce vorbim băieţii de la Securitate) m-am îndrăgostit de Biblie. Mi-am dat seama imediat că Biblia n-a fost scrisă la Dorohoi şi că  dincolo de textul românesc trebuie să fi fost alt text. Textul original.

Eram elev la mate-fizică şi în stare să învăţ spaniola pentru a citi Don Quijote în original.

Am renunţat imediat la Don Quijote şi m-am prăpădit de rîs în româneşte.

Cu Biblia a fost altceva. Prietenii mei tot spuneam „în greacă s-ar putea să fie aşa”, „în traducerea NIV e aşa”, „dar în NASB este invers”, „ia să vedem ce spune Louis Segond…”.

Atunci am înţeles. Ar trebui să aflăm cum este în greacă nu cum s-ar putea să fie!

I-am cerut prietenului meu să îmi facă cunoştinţă cu cineva care m-ar putea învăţa greceşte şi evreieşte. M-am dus la sinagogă, închis. M-am dus la Eugen Munteanu, deschis!

M-a invitat la institutul de lingvistică unde lucra şi am început să studiem greaca în trei. El, eu şi o fată frumuşică. A adus-o probabil aşa….de motivaţie. Ea s-a lăsat repede. Nu din cauza culorii părului.

Am rămas în doi!

Gramatica? Gramaticile pentru seminarii, în două volume, cumplit meşteşug de încurcat mintea!

Îl înţeleg pe Trăznea.

Au trecut trei ani. Cînd am înţeles că nu voi ajunge niciodată inginer, m-am hotărît fără a sta prea mult pe gînduri să mă duc la filologie clasică.

Mama: „Ce faci, mamă, pentru ce am rămas noi în Iaşi? Ca să aveţi tot felul de facultăţi, să nu trebuiască să pleci de-acasă? Vin aici de la Tîrgu-Mureş, de la Cluj, de peste tot şi tu … unde te duci? La Bucureşti!”

Am lăsat-o în lacrimi, văduvă, aşa cum rămăsese, şi-am plecat.

Ce-am păţit acolo?

Mîine!

Dragă Ghiţă, Nelu şi Lenuţa…

Dragă Ghiţă, Nelu şi Lenuţa. Sîntem puţini, da buni!

Pornim la drum cu mult entuziasm şi alături vouă s-ar putea să mai apară şi alţii.

Unii vor renunţa, că-i treabă grea… greaca…, dar voi veţi rămîne tot timpul pe-aproape, credincioşi textului, deschizători de gramatici şi răsfoitori de dicţionare. Nu-i aşa?
Pe voi nu vă voi pierde niciodată! Atît ne trebuie: doi sau trei, cum zice Biblia, Matei 18:20  Că unde sunt doi sau trei adunaţi întru Numele meu, acolo sunt în mijlocul lor, noi sîntem mai mulţi. Eu, Ghiţă, Nelu, Lenuţa şi, aşa cum a promis, Fiul.


Noi sîntem prieteni. Vă rog, vă rog mult…. nu veniţi cu chestii din astea, dom profesor. Fiecare dintre voi poate fi autoritate pentru ceialţi în cel puţin un domeniu. Ghiţă este tîmplar şi apicultor, Lenuţa este casnică, Nelu este om de afaceri, fost inginer.

Dacă aş dori să învăţ cum se umblă la stupi sau cum se face o masă, m-aş duce la Ghiţă, dacă aş dori să învăţ să cos bine sau să fac o prăjitură cu mere, m-aş duce la Lenuţa, tot ea ne poate învăţa şi borşurile şi sarmalele în foi de viţă. Dacă aş vrea şurubăreală şi proiecte, ne-am duce cu toţi la Nelu, nu-i aşa?

Fiecare poate învăţa ceva pe celălalt. Nimeni nu este autoritatea finală pentru nimeni în toate. Eu ştiu un meşteşug şi vă voi spune la fel cum ne-ar spune coana Lenuţa despre sarmale sau nea Nelu despre ambreiaj şi despre greaca Noului TEstament. Simplu.

Voi, prietenii mei, pentru cîteva luni, mă veţi ajuta să ne dumirim asupra limbii greceşti. Este aşa de bine că sîntem atît de diferiţi, asta face experimentul nostru şi mai interesant. Voi veţi prinde cîteva lucruri de la mine, eu voi învăţa de la voi şi ne vom ucenici aşa unii pe alţii.

Ne vom scrie ca între prieteni, vom face exerciţii împreună, veţi avea teme de făcut acasă. Tot ce vă trebuie este un computer cuplat la internet.

Acolo veţi găsi aproape totul. Ce nu veţi găsi, vom căuta împreună.

Să începem cu o rugăciune de binecuvîntare ca să ni se deschidă minţile!

Doamne, Dumnezeule

Care ai împărţit şi despărţit limbile la Turnul Babel, 

Cel care ne-ai fugărit pe toată faţa Pămîntului,

să nu mai ştim de noi şi nici unii de alţii,

acum,

adună-ne în jurul Cuvîntului Tău,

strînge-ne mintea să-Ţi înţelegem cuvintele,

împacă-ne unii cu alţii să alungăm despărţirea

şi-ajută-ne să ne oprim alergarea.

Dă-ne minte, înviorează-ne amintirile,

pune hărnicie în viscerele noastre

şi nu ne lăsa pradă delăsării şi lenevirii

cele fără de rost.

Amin!

Salut, Ghiţă!

Acest blog va fi lansat în cursul zilei de sîmbătă, în cadrul şcolii de vară!

Stai pe fază!